LSD – ARAS

Sumar: 

     LSD-ul („acidul”) este un psihedelic puternic care îți schimbă profund percepția, gândurile și emoțiile pentru 8-12 ore.  Cele mai importante măsuri de siguranță sunt: documentează-te dinainte și așteaptă-te la o experiență lungă și intensă; nu consuma niciodată singur/ă și alege un mediu sigur, ideal în natură; consumă doar dacă ești într-o stare mentală bună, fiindcă LSD-ul îți amplifică starea de dinainte; nu amesteca niciodată LSD-ul cu litiu, tramadol, antidepresive triciclice, stimulante sau alcool.
     
 Pe 19 aprilie 1943, Albert Hofmann a ingerat 250 de micrograme de LSD și a luat bicicleta către casă, experimentând primul “trip” din istorie. Astfel, ziua de 19 aprilie este comemorată drept “Bicycle Day”. De aici provine și cunoscutul simbol al biciclistului, care apare adesea pe timbrele de LSD. 
     LSD-ul este frecvent asociat cu mișcarea Hippie, care a apărut în SUA în anii ‘60, ca o subcultură care respingea tradiționalismul și se opunea Războiului din Vietnam, promovând valori precum iubirea liberă și pacea. Înainte de a deveni simbol al contraculturii, a fost un instrument de cercetare psihiatrică, iar astăzi revine în studii clinice riguroase ale tratamentului pentru anxietate, depresie și dependențe. Reducerea lui la „drogul hippioților” a alimentat, timp de decenii, atât mituri exagerate despre pericole, cât și ideea greșită că nu ar avea niciun potențial medical. 

  1. Ce este LSD-ul? 

       LSD-ul (dietilamida acidului lisergic, cunoscut și ca „acid”) a fost sintetizat în 1938 de Albert Hofmann la compania Sandoz. Este un compus semisintetic, obținut pornind de la acidul lisergic, o substanță găsită în ergot, o ciupercă ce crește pe secară. 
       LSD-ul are toxicitate fizică foarte scăzută. Nu are o doză letală cunoscută și nu produce dependență fizică. Riscurile reale sunt aproape toate psihologice și comportamentale, plus pericolul indirect al falsificării (NBOMe). 

Nume chimic
dietilamida acidului lisergic (LSD, LSD-25)
Denumiri de stradă
acid, timbru, „Lucy”, cub de zahăr
Formă
cel mai des timbre de hârtie îmbibate; și picături lichide, micro-tablete („microdots”) sau cuburi de zahăr. LSD-ul pur este incolor, inodor și fără gust; se dozează în micrograme (µg)
Clasă
psihedelic serotoninergic (agonist al receptorilor 5-HT2A)
Efecte dorite (~8-12 ore)
halucinații vizuale (modele geometrice, suprafețe care „respiră”), distorsionarea timpului, emoții amplificate, senzația de conexiuni și înțelesuri profunde, uneori „dizolvarea eului”
Efecte secundare
pupile dilatate, creșterea ritmului cardiac și a tensiunii, transpirație, tremurături, greață, pierderea apetitului, insomnie, gură uscată, anxietate, „bad trip” (frică, paranoia)
Riscuri majore
„bad trip” și panică; falsificare cu NBOMe (mult mai periculos, poate fi LETAL); declanșarea unei psihoze la persoane vulnerabile; HPPD (tulburări de percepție persistente); accidente din cauza percepției distorsionate
Statut legal în România
drog ilegal

      2. Cum se simte LSD-ul? 

      Efectul apare la 20-60 de minute după ingerare (mai lent dacă ai mâncat), urcă spre un vârf la 2-4 ore și durează în total 8-12 ore, plus câteva ore de revenire.  
     La doze mici simți o ușoară stimulare și energie, culorile par mai vii, emoțiile mai accentuate, iar lucrurile din jur capătă o senzație de „prospețime” și frumusețe. Mintea rămâne în mare parte limpede, doar puțin schimbată. Mulți descriu o stare de bună dispoziție și deschidere. 
      La doze medii apar halucinațiile vizuale tipice: suprafețele par să respire sau să se onduleze, apar modele geometrice colorate (ex: flower of life), urme în urma obiectelor în mișcare, texturile capătă viață. Cu ochii închiși pot apărea peisaje și forme complexe. Timpul se distorsionează puternic, minutele par ore, iar experiența „acum” -ului se schimbă. Apar asociații surprinzătoare și senzația că descoperi înțelesuri sau conexiuni profunde (care de multe ori nu mai au sens după ce îți revii). Gândurile pot intra în bucle („loops”). Emoțiile se amplifică enorm și pot fluctua rapid, adică poți trece de la râs incontrolabil la lacrimi sau frică în câteva minute. 
      La doze mari poate apărea „dizolvarea eului”, adică ai senzația că ești „una cu tot”, că timpul și identitatea se destramă. Acest lucru poate să creeze panică intensă pentru unii, în timp ce pentru alții poate avea o însemnătate profund spirituală. Tot la doze mari crește riscul de „bad trip”: frică intensă, paranoia, senzația că înnebunești sau că nu vei mai reveni la normal. 
      În timpul consumului pupilele devin dilatate, iar ritmul cardiac și tensiunea pot crește ușor. Pot apărea tremurături, transpirație, senzație de frig în extremități, pierderea apetitului, insomnie, gură uscată.
       LSD și alte psihedelice pot provoca HPPD (tulburarea persistentă de percepție indusă de halucinogene), caracterizată prin modificări vizuale de tip psihedelic care pot persista în viața de zi cu zi; deși pentru majoritatea persoanelor acestea nu sunt deranjante, la unele pot fi supărătoare sau perturbatoare. 

  1. Mit versus Realitate: 

       Mit: „LSD-ul rămâne în măduva spinării / în coloană și se eliberează ani mai târziu când te apleci sau faci sport.” 
       Realitate: Fals. LSD-ul este metabolizat de ficat și eliminat din organism în câteva ore; nu se depozitează nicăieri în corp.  
       Mit: „O singură doză îți poate găuri creierul / distruge neuronii.” 
       Realitate: Nu există dovezi că LSD-ul ar fi neurotoxic la dozele folosite recreațional, nu produce leziuni cerebrale. Pericolul e psihologic, nu fizic. 
       Mit: „Poți muri de supradoză de LSD.” 
     Realitate: LSD-ul nu are o doză letală cunoscută la om. Decesele apar din cauza accidentelor (comportament periculos în timpul tripului), din policonsum sau din faptul că substanța era de fapt NBOMe. 
       Mit: „LSD-ul dă dependență.” 
     Realitate: LSD-ul nu produce dependență fizică și nu declanșează comportamentul compulsiv tipic drogurilor adictive. Toleranța se instalează rapid, ceea ce descurajează natural consumul frecvent. 
       Mit: „Un trip te poate înnebuni definitiv.” 
      Realitate: La persoanele sănătoase, fără antecedente personale sau familiale de psihoză, reacțiile psihotice de durată nu au fost raportate în condiții experimentale. Riscul real de a declanșa o psihoză există, dar se concentrează la persoanele deja predispuse (schizofrenie, tulburare bipolară în familie). 
       Mit: „Dacă ai luat LSD o dată, vei avea flashback-uri toată viața.” 
      Realitate: HPPD (Hallucinogen Persisting Perception Disorder) apare relativ rar și, în studiile controlate pe voluntari sănătoși, nu a constituit o problemă clinică semnificativă. Într adevăr, consumul repetat, în doze mari, crește riscul. 

  1. Reducerea riscurilor: 

      Acest articol are scopul de a te ajuta să rămâi în siguranță atunci când alegi să consumi LSD, nu de a te încuraja. Pornim de la premisa că nu îți putem impune ce decizie să iei, dar putem să te ajutăm să ai grijă de tine. Așadar: 

  1. Documentează-te din multiple surse despre efectele LSD-ului, pentru a nu fi luat prin surprindere atunci când consumi. O sursă de informare bună sunt chiar persoanele care au încercat. Un trip poate dura 8-12 ore și este deosebit de intens, deci este o măsură de siguranță să știi la ce să te aștepți. 
  2. Începe cu doze mici din orice lot nou. LSD este foarte potent și cantitatea de substanță activă poate varia foarte mult de la un vânzător la altul. Dacă nu simți efectele primei doze, așteaptă cel puțin trei ore înainte de a lua mai mult, pentru a evita ca efectele să apară brusc și intens. Atenție: alte substanțe halucinogene au o marjă de siguranță mai mică, ceea ce înseamnă că diferența dintre doza care produce efectele dorite și doza care poate provoca efecte severe sau toxice este mai redusă. 
  3. Recomandăm să te afli într-un mediu sigur, de preferat în natură. Menționăm natura, deoarece psihedelicele amplifică sentimentul de conexiune cu aceasta, crescând astfel șansele să ai o experiență plăcută. De asemenea, faptul că vezi cerul poate să reducă anxietatea (ex.: senzația de sufocare, de apropiere a pereților etc.). 
  4. NU CONSUMA SINGUR/Ă! Se pot întâmpla accidente grave din cauza alterării puternice a percepției, de exemplu: cădere de la balcon, rănirea cu obiecte ascuțite etc. Este bine să fii cu cineva treaz, care să te ajute să depășești sentimente dificile, pentru a nu avea un “bad trip”. 
  5. Asigură-te că ești într-o stare mentală adecvată. LSD-ul îți scoate la suprafață aspecte ale personalității ascunse, probleme nerezolvate, frici etc. Este contra-intuitiv, dar atunci când te simți rău sau te apasă ceva, LSD-ul nu te va ajuta, ci din contră, îți va amplifica exponențial starea. Mai mult decât atât, halucinațiile pot să te înspăimânte (ex.: demoni, sânge, spirite, insecte etc.). 
  6. Dacă ești în natură, asigură-te că ai semnal la telefon. Amintește-ți să nu te plimbi prin pădure mult. Dacă ești la mare, nu înota până în larg. Este mai dificil să te controlezi atunci când te simți “eliberat”, de aceea este crucial să memorezi acest sfat acum.  
  7. NU amesteca niciodată LSD cu: 
  • Litiu (stabilizator de dispoziție, prescris în tulburarea bipolară), deoarece este cea mai periculoasă combinație documentată: crește semnificativ riscul de convulsii de tip grand mal și de psihoză, cu raportări de colaps cardiovascular. 
  • Tramadol (analgezic opioid): Tramadolul scade pragul de convulsii prin el însuși, iar LSD-ul poate și el declanșa convulsii la persoanele susceptibile. Combinate, riscul de criză se adună. În plus, tramadolul e serotoninergic, deci adaugă și un risc de sindrom serotoninergic. 
  • Antidepresive triciclice (ex.: amitriptilină, clomipramină, imipramină). Amplifică efectele fizice, vizuale și psihologice ale LSD-ului, cresc riscul de „bad trip” și psihoză, iar convulsiile nu pot fi excluse (similar cu litiu + LSD). 
  • Evită să consumi stimulante (amfetamine, cocaină, MDMA), deoarece cresc anxietatea, tensiunea, ritmul cardiac și efortul asupra inimii, făcând mult mai probabile panica și buclele de gânduri. 
  1. NU CONSUMA ALCOOL! Poate strica experiența. 
  2. Păstrează-ți calmul în timpul trip-ului prin exerciții de respirație, muzica preferată sau orice te ajută să te simți confortabil/ă. Experiența poate să fie copleșitoare, iar dorința de a o opri poate crea panică. Redu controlul pe cât posibil și “lasă-te dus de val”. 
  3. În caz că experiența devine negativă, conștientizează căai luat o substanță și efectul va trece. Este important să nu te identifici cu gândurile problematice, precum: “Am să mor”, “Înnebunesc”, “Voi rămâne așa pentru totdeauna”. Reorientează-ți simțurile, numind cu voce tare ce vezi și ce simți („văd o masă, aud un ventilator, ating o pernă”). 
  4. Ține telefonul și orice obiect de valoare într-o borsetă, nu în buzunare.  
  5. Întotdeauna să ai la tine obiecte de igienă personală (ex.: servețele umede/uscate, dezinfectant, deodorant, pastă de dinți, periuță etc.). 
  6. Setează o intenție înainte să consumi și notează impresiile de după într-un jurnal!

       Psihedelicele pot produce experiențe foarte intense, de aceea este recomandat ca, atât pentru utilizatorii începători, cât și pentru cei experimentați, să existe o pauză de cel puțin trei luni între consumuri, pentru a permite integrarea experienței și reducerea riscului unor efecte negative. 

  1. Când este periculos?

       Am stabilit că LSD-ul nu provoacă supradoză. Problema apare atunci când este înlocuit cu NBOMe (NBOMe este o familie de psihedelice sintetice, de ex. 25I-, 25B-, 25C-NBOMe, vândute frecvent drept LSD pe timbre, dar mult mai toxice și potențial letale, recunoscute după gustul amar/metalic și amorțirea limbii, spre deosebire de LSD-ul autentic, care e fără gust.), care este toxic și poate provoca: 

  • convulsii, rigiditate musculară  au tremurături incontrolabile;
  • temperatură foarte ridicată, piele fierbinte, transpirații abundente;  
  • puls foarte rapid/neregulat, durere în piept, dificultăți de respirație;  
  • agitație extremă sau delir care nu se calmează;  
  • pierderea cunoștinței;  
  • vărsături în stare de semiconștiență; 

       Sună la 112. Rămâi calm și liniștește persoana cu voce blândă, într-un mediu sigur și fără stimuli. Dacă își pierde cunoștința, așeaz-o în poziție de siguranță (pe o parte). 

       Dacă persoana are un “bad trip” pe LSD, stai cu ea, pune-i muzica preferată și asigură-te că nu are la  îndemână obiecte cu care s-ar putea răni.  

Bibliografie:

  • https://doi.org/10.1016/0166-4328(96)00102-7
  • DanceSafe. (2023). LSD. https://dancesafe.org/lsd/
  • Drugs and Me. (n.d.). LSD - Harm reduction. https://www.drugsand.me/drugs/lsd/harm-reduction
  • Fuentes, J. J., Fonseca, F., Elices, M., Farré, M., & Torrens, M. (2020). Therapeutic use of LSD in psychiatry: A systematic review of randomized-controlled clinical trials. Frontiers in Psychiatry, 10, 943 https://doi.org/10.3389/fpsyt.2019.00943
  • Halman, A., Kong, G., Sarris, J., & Perkins, D. (2024). Drug-drug interactions involving classic psychedelics: A systematic review. Journal of Psychopharmacology, 38(1), 3-18. https://doi.org/10.1177/02698811231211219
  • Halpern, J. H., & Pope, H. G. (2003). Hallucinogen persisting perception disorder: What do we know after 50 years? Drug and Alcohol Dependence, 69(2), 109-119. https://doi.org/10.1016/S0376-8716(02)00306-X
  • Hermle, L., Simon, M., Ruchsow, M., & Geppert, M. (2012). Hallucinogen-persisting perception disorder. Therapeutic Advances in Psychopharmacology, 2(5), 199-205. https://doi.org/10.1177/2045125312451270
  • Holze, F., Vizeli, P., Ley, L., Müller, F., Dolder, P., Stocker, M., Duthaler, U., Varghese, N., Eckert, A., Borgwardt, S., & Liechti, M. E. (2021). Acute dose-dependent effects of lysergic acid diethylamide in a double-blind placebo-controlled study in healthy subjects. Neuropsychopharmacology, 46, 537-544. https://doi.org/10.1038/s41386-020-00883-6
  • Liechti, M. E. (2017). Modern clinical research on LSD. Neuropsychopharmacology, 42, 2114-2127. https://doi.org/10.1038/npp.2017.86
  • Müller, F., Kraus, E., Holze, F., Becker, A., Ley, L., Schmid, Y., Vizeli, P., Liechti, M. E., & Borgwardt, S. (2022). Flashback phenomena after administration of LSD and psilocybin in controlled studies with healthy participants. Psychopharmacology, 239, 1933-1943. https://doi.org/10.1007/s00213-022-06066-z
  • Orsolini, L., Papanti, G. D., De Berardis, D., Guirguis, A., Corkery, J. M., & Schifano, F. (2017). The “Endless Trip” among the NPS users: Psychopathology and psychopharmacology in the hallucinogen-persisting perception disorder. A systematic review. Frontiers in Psychiatry, 8, 240. https://doi.org/10.3389/fpsyt.2017.00240
  • Sabé, M., Sulstarova, A., Glangetas, A., De Pieri, M., Mallet, L., Curtis, L., Simon, D., & Kaiser, S. (2024). Reconsidering evidence for psychedelic-induced psychosis: An overview of reviews, a systematic review, and meta-analysis of human studies. Molecular Psychiatry, 30, 1223-1255. https://doi.org/10.1038/s41380-024-02800-5
  • RTripSit. (n.d.). LSD. https://wiki.tripsit.me/wiki/LSD
  • Wacker, D., Wang, S., McCorvy, J. D., Betz, R. M., Venkatakrishnan, A. J., Levit, A., Lansu, K., Schools, Z. L., Che, T., Nichols, D. E., Shoichet, B. K., Dror, R. O., & Roth, B. L. (2017). Crystal structure of an LSD-bound human serotonin receptor. Cell, 168(3), 377-389. https://doi.org/10.1016/j.cell.2016.12.033
  • Zawilska, J. B., Kacela, M., & Adamowicz, P. (2020). NBOMes-Highly potent and toxic alternatives of LSD. Frontiers in Neuroscience, 14, 78. https://doi.org/10.3389/fnins.2020.00078/
  • Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată, Monitorul Oficial al României.
Meniu
Sari la conținut