Sumar: 

         Amfetaminele („speed”, metamfetamina/„crystal meth”) sunt stimulante puternice ale sistemului nervos central, care „accelerează” corpul și mintea. În aest articol vei afla cum se simt amfetaminele, cât durează efectele în funcție de calea de administrare, ce riscuri majore au pe termen mediu și lung asupra inimii, creierului și psihicului (mai ales de ce sesiunile lungi și lipsa somnului duc  la psihoză), cum să reduci riscurile în mod concret, cu ce substanțe să nu le combini niciodată și cum să recunoști o supradoză. 
       Amfetamina are o legătură directă cu România, deoarece a fost sintetizată pentru prima dată în anul 1887, la Berlin, de chimistul român Lazăr Edeleanu, care a numit-o „fenilizopropilamină”. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, amfetaminele au fost folosite pentru a ține soldații treji și pentru a le crește curajul. Armata germană folosea metamfetamina sub numele de Pervitin, iar cea americană includea pastile de Benzedrine în trusele piloților.  
         Astăzi, derivați de amfetamină se folosesc și medical, pe bază de prescripție, pentru ADHD și narcolepsie (ex. dexamfetamină, lisdexamfetamină), în timp ce metamfetamina și amfetamina de stradă („speed”, „crystal meth”) rămân droguri în totalitate ilegale. 

1. Ce sunt amfetaminele?

          Amfetaminele sunt stimulente ale sistemului nervos central. Ca formă chimică, seamănă foarte mult cu niște substanțe pe care corpul le produce în mod natural, dopamina și noradrenalina, care sunt responsabile cu energia, atenția și starea de alertă. Tocmai pentru că seamănă cu ele, amfetaminele „păcălesc” creierul și îl fac să elibereze aceste substanțe în cantități mult mai mari decât normal.
         Amfetamina („speed”) și metamf tamina („crystal meth”) au practic aceeași substanță de bază, doar că metamfetamina are în plus față de amfetamină o singură grupare metil (CH₃) atașată pe atomul de azot al moleculei. Astfel, ajunge la creier mai repede și în cantitate mai mare, deci este mai puternică și efectul durează mai mult. 

2. Cum se simt amfetaminele?  

        “Speed-ul” își face efectul aproape instant dacă este prizat. Se manifestă prin trezire bruscă, urmată de un val de energie, chef de vorbă și stare de alertă. Se simte cum inima bate mai tare. De asemenea, mintea devine clară. Se poate simți ca și cum ai avea un singur fir de gândire, deci o ancorare puternică în prezent. Nu se simte deloc nevoia de a mânca sau a dormi. Un alt efect este creșterea libidoului.  
         Metamfetamina (“crystal meth”) are aceleași efecte, doar că durează mai mult și provoacă adesea psihoză. Substanța inundă creierul cu dopamină, acest exces reprezentând și mecanismul implicat în schizofrenie, motiv pentru care simptomele seamănă. Apare paranoia, mai specific senzația că ești urmărit, senzația că ai camere de filmat în casă, că ai putea fi supravegheat de guvern, că cei din jur plănuiesc să îți facă rău, auzi voci și ai halucinații tactile (ex.: insecte sub piele, umbre văzute cu coada ochiului etc.). În plus, apare și obsesia de a investiga comportamentul celorlalți și credința că aceștia mint. 
         Privarea de somn poate declanșa psihoză și de una singură, iar expunerea repetată la acest risc creează o sensibilizare în timp, adică poate reveni tot mai ușor.  

3. Cât durează efectele? 

• Amfetamină prizată: debutul apare repede (~5-15 minute), iar durata depinde de câtă cantitate a fost consumată (estimăm ca efectul unei linii să dureze aproximativ o oră, dar poate varia considerabil în funcție de puritatea substanței) 
• Amfetamină orală: debut mai lent (~30-60 minute), vârf la ~1-3 ore și efecte care se mențin ~4-6 ore. 
• Metamfetamină fumată sau injectată: „rush” rapid și foarte intens (în secunde minute), urmat de multe ore de stimulare. 
• Metamfetamină prizată sau înghițită: debut mai lent, dar durează 8-12 ore, uneori până la ~24 de ore. 

4. Riscuri majore pe termen mediu și lung: 

• Consumul repetat solicită puternic sistemul cardiovascular: hipertensiune, aritmii și, în timp, cardiomiopatie (slăbirea mușchiului inimii), infarct și accident vascular cerebral, inclusiv la oameni tineri, fără alți factori de risc.
• Metamfetamina lezează terminațiile nervoase care produc dopamină și serotonină și declanșează neuroinflamație și stres oxidativ. Acest lucru se traduce prin dificultăți de memorie, atenție și de luare a deciziilor la consumatorii cronici. 
• Riscul de psihoză crește cu doza și frecvența, iar la o parte dintre oameni poate persista sau recidiva chiar și după oprire. Apar frecvent și depresia, anxietatea și anhedonia (imposibilitatea de a simți plăcere), mai ales în perioadele de sevraj. 
• Pot provoca adicție severă, care se instalează rapid.  
• Pot apărea probleme dentare și dermatologice (carii extinse, pierderea dinților) din cauza uscăciunii bucale, scrâșnitului dinților, poftei de dulce și igienei precare. Scărpinatul compulsiv lasă răni care se infectează. 
• Scădere în greutate, malnutriție și epuizare din cauza lipsei de somn și de mâncare pe perioade lungi. 
• Infecții (mai ales la injectare și în chemsex). Injectarea și administrarea rectală aduc risc de HIV, hepatită B și C, abcese și endocardită (infecție a valvelor inimii, care apare când bacteriile ajung în sânge prin injectare cu echipament nesteril). 
• Risc crescut de hipertensiune arterială pulmonară și, într-o mai mică măsură, fibroză pulmonară: efectele vasoconstrictoare pot fi deosebit de periculoase pentru persoanele cu afecțiuni pulmonare preexistente. 
• Riscul de deces: consumatorii de amfetamine au o mortalitate mai mare decât populația generală, prin cauze cardiovasculare, supradoză, accidente și suicid. 

5. Reducerea riscurilor: 

         Acest articol are scopul de a te ajuta să rămâi în siguranță atunci când alegi să consumi amfetamine, nu de a te încuraja. Pornim de la premisa că nu îți putem impune ce decizie să iei, dar putem să te ajutăm să ai grijă de tine. Așadar: 

1. Dacă prizezi, folosește obiecte de prizat sterile (pai, nu bancnotă), pe care nu le împarți cu nimeni. Prizatul zgârie mucoasa nazală și provoacă mici sângerări, aproape invizibile; se pot transmite hepatita C și hepatita B.
2. Nu-ți sufla nasul forțat după prizat; folosește un spray cu apă sărată. 
3. Recomandăm să eviți să treci la forme mai intense de administrare. Fumatul metamfetaminei și, mai ales, injectarea dau efect mai rapid și mai intens, dar cresc mult riscul de dependență, de supradoză și de boli transmise prin sânge.  
4. Dacă fumezi, ține cont de faptul că fisurile din sticlă și pipa prea fierbinte îți ard și rănesc buzele, ceea ce te expune la infecții transmise prin sânge dacă o împarți. Asigură-te că pipa e intactă și nu prea fierbinte, folosește un muștiuc rezistent la căldură și nu o împărți. 
5. Dacă injectezi, folosește de fiecare dată ace și seringi noi, sterile, și nu împărți niciun echipament (inclusiv apa, filtrul, lingurița). Injectarea aduce risc de HIV, hepatită C, endocardită și abcese.  
6. Dacă administrezi rectal (plugging / „booty bump”) și sublingual: mucoasele absorb substanța foarte rapid, deci efectul se instalează imediat. Riscul de supradoză e ridicat, fiindcă nu apuci să îți dai seama la timp că ai luat prea mult. Dacă alegi această cale, dozele mici sunt și mai importante, iar echipamentul (seringă fără ac pentru administrare, jucării) trebuie să fie curat.  

• Dizolvă complet substanța în apă sterilă (filtrată), niciodată cristale nedizolvate direct, ca să reduci leziunile. 
• Nu împrumuta nimic: seringa (fără ac), paharul, apa. Fiecare cu echipamentul lui. 
• Lubrifiază înainte de introducere, punând lubrifiant pe bază de apă pe vârful seringii (fără ac) și în jurul și în interiorul anusului, ca să nu zgârii sau rupi mucoasa la introducere. Dacă vrei o protecție în plus, poți aplica și puțină vaselină în aceeași zonă. Atenție, vaselina e pe bază de ulei, așa că nu o folosi dacă urmează să faci sex cu prezervativ sau jucării din latex, deoarece le degradează și le poate rupe  ( folosește doar lubrifiant pe bază de apă). Pentru vindecare, poți sparge o capsulă de vitamina E și aplica conținutul pe zona anală. Pregătește-ți singur/ă soluția, ca să știi ce conține și în ce concentrație.
  
  7. Începe cu o  cantitate mică și așteaptă efectul complet înainte de a mai lua, mai ales la metamfetamină, unde efectul apare mai lent și durează mult. 

8. NU neglija somnul! Ține cont că nu vei putea adormi de la amfetamine, iar lipsa somnului te expune la psihoză. Odată instalat, episodul psihotic poate dura de la câteva ore, la câteva zile. Trebuie să îți setezi o limită clară și să apelezi la puterea voinței ca să mergi la somn. 
9. Poartă haine lejere și ieși la aer ca să eviți supraîncălzirea. 
10. Hidratează-te regulat (~250-500 ml/oră dacă te miști), fără să exagerezi (prea multă apă poate duce la hiponatremie). 
11. Ai mare grijă la inimă! Dacă apar palpitații intense, durere în piept, dificultăți de respirație sau te simți foarte rău, oprește-te și cere ajutor.  
12. Mănâncă ceva ușor (iaurt, banană, supă), chiar dacă nu ți-e foame. Corpul este suprasolicitat în timpul sesiunilor lungi și are nevoie de vitamine. 
13. Îngrijește-ț dinții și gura: bea apă, mestecă gumă fără zahăr, ia la tine periuță și pastă. „Meth mouth” vine din gura uscată + zahăr + igienă precară.  
14. Este posibil să simți insecte pe corp. NU te scărpina, deoarece te poți infecta! Respiră adânc și mergi la somn de urgență. 
15. Evită oglinzile, în special pe cele care apropie foarte tare. Este posibil să simți nevoia să te pensezi sau să îți strângi coșurile. Amfetaminele te pot face extrem de atent/ă la detalii care în realitate nu sunt cum le percepi. Ține minte că este doar un efect al substanței și nu îți face absolut nicio modificare corporală!  
16. Dacă alegi să consumi singur/ă, deși nu recomandăm, alege-ți din start activități care nu prezintă un pericol. Amfetaminele te pot face să te hiperfocusezi pe detalii, așa că mai bine învață ceva, în loc să faci modificări ireversibile locuinței sau corpului tău. 
17. Ia la tine dezinfectant, șervețele uscate și umede, periuță și o pastă de dinți mică, gumă de mestecat, deodorant. Transpiri și poți petrece timp îndelungat în medii mai puțin curate. 
18. Alocă-ți dinainte doar o sumă de bani pentru ieșire. Sesiunile lungi duc la cumpărare repetată, iar consumatorii regretă adesea acest lucru. 
19. Nu-ți programa responsabilități pentru ziua (sau zilele) următoare! Vei fi obosit/ă și este necesar să recuperezi somnul pierdut. 
20. Nu-ți sufla nasul forțat după prizat, folosește un spray cu apă sărată. 
21. Amfetaminele cresc libidoul și dezinhibarea. Dacă ești activ/ă sexual, folosește prezervative. 
22. Recomandăm să eviți amestecurile: cu alte stimulente (cocaină, MDMA) – solicită inima și cresc riscul de supraîncălzire; cu alcool – te deshidratează și maschează efectul; cu depresante (GHB, ketamină, benzodiazepine, opioide) – te pot lovi brusc când trece stimulentul, până la stop respirator; cu antidepresive și alte serotoninergice (ISRS, tramadol) și mai ales cu IMAO – risc de sindrom serotoninergic și criză hipertensivă (IMAO + amfetamine este o combinație deosebit de periculoasă).  
23. Consumă cu persoane de încredere și, dacă se poate, nu singur/ă. 
24. Dacă ești fumător/oare, încearcă pe cât posibil să nu fumezi țigară după țigară. Fumatul excesiv suprasolicită inima. 
25. Recomandăm să nu folosești social media în timpul consumului, deoarece poți face postări pe care le vei regreta după ce îți revii.  

6. Recunoaște supradoza: 

       Cere ajutor medical (112) dacă apar: 

• Supraîncălzire (hipertermie): piele fierbinte, transpirație abundentă sau, dimpotrivă, oprirea bruscă a transpirației; temperatură foarte ridicată. 
• Durere în piept, puls foarte rapid sau neregulat, tensiune vizibil crescută, dificultăți de respirație. 
• Semne de accident vascular cerebral: slăbiciune bruscă pe o parte a corpului, vorbire încâlcită, căderea unei părți a feței, durere de cap bruscă și severă. 
• Agitație extremă, agresivitate, confuzie sau delir. 
• Psihoză: halucinații, paranoia severă, pierderea contactului cu realitatea. 
• Convulsii, tremur puternic sau rigiditate musculară (semne care, împreună cu febra, pot indica sindrom serotoninergic). 
• Urină închisă la culoare și dureri musculare intense (semn de rabdomioliză – distrugere musculară cu risc pentru rinichi). 
• Leșin, dificultăți de respirație, i capacitatea de a răspunde la stimuli. 

7. Ce poți face? 

1. Dacă persoana e supraîncălzită, mut-o la răcoare, dă-i jos hainele în plus și răcorește-o (apă rece pe piele, evantai, aer). Hipertermia e una dintre principalele cauze de deces în intoxicația cu stimulante, așa că scăderea temperaturii contează enorm. 
2. Dacă e agitată sau panicată, redu stimularea: du-o într-un loc liniștit, cu lumină scăzută, vorbește-i calm. Nu o lăsa singură. 
3. Dacă e conștientă, dă-i înghițituri mici de apă. 
4. Dacă e inconștientă, dar respiră  așeaz-o în poziția de siguranță (pe o parte), ca să nu se înece cu propria vomă. 

!!NU-i da alte substanțe ca s-o „calmezi” sau s-o „trezești” (nici alcool, nici sedative, nici alt stimulent). Rămâi cu ea până vine ajutorul!!